|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Apoi reîncepe forfota obișnuită
￭ soare de sticlă
￭ sunt în corpul meu
￭ biserica trupului
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
[biciuit cu uneori-ul domnișoarei ruginite până la suprafață]
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Daniel Dăian [aelius ]
2014-03-05
| |
nimicul a fost dintotdeauna un pasager clandestin
cu aceeași cămașă roșcată ușor rănită într-un umăr
ca un travaliu printre degetele păsărarului
din gura căruia se prelinge sărutul burghez
în care ne-am obișnuit ridurile și mâinile
ce acoperă astăzi mândria abatoarelor
dar iubito
nu ai cum să-ți mai aduci aminte vagonul poștal
unde oamenii veneau să se roage la moarte
din sfert în sfert de gură
căderea din viața animalului
te locuia oricum
cu o față de bărbat
 |
|
|
|
